Ca o mica si pe cat de posibila…scurta introducere, mi-am dat seama si eu ca am blog din 2008. Desigur ca am postat intr-o singura zi, din plictiseala probabil, lucru pe care il fac si acum. Daca o sa ma tina sau nu, putin conteaza.Daca o sa apuc sa fac cele 100 de lucruri? La fel. Ideea e sa faci ceva, sa te motivezi, iar daca identifici o tinta, o poti si atinge.  De ce 100 de lucruri? De ce in 5 ani? In primul rand am luat asta ca o provocare, indirecta desigur. Cinci ani pentru ca este o perioada medie. Destul timp sa faci foarte multe lucruri.  Fiindca iubesc provocarile, am sa trec initial 50 de lucruri dupa care am sa vin cu completari in timp, poate imi vin idei sau cine stie, primesc o provocare de la careva. Sa incepem atunci :

1. Sa muncesc pe un vas de croaziera

2. Sa imi iau permisul

3. Sa termin de citit toata seria a Game of Thrones

4. Sa fac scuba diving

5. Sa inot impreuna cu delfinii

6. Sa fac sky diving

7. Sa merg cu balonul cu aer

8. Sa ma dau pe SAW (roller coaster)

9. Sa vad un musical in Londra

10. Sa vizitez Amsterdam

11. Sa vizitez Barcelona

12. Sa vizitez Mexicul

13. Sa ajung in Asia de Est/Sud Est

14. Sa ajung in Dubai

15. Sa ajung in America de Sud

16. Sa ajung in Africa

17. Sa citesc Biblia

18. Sa mai invat o limba straina

19. Sa vizitez Coasta de Azur

20.Sa ajung in final in Delta Dunarii(poate singurul loc din tara important in care nu am fost)

21. Sa fac o excursie prin Europa de minim 10 zile

22. Un concert Michael Buble

23. Un concert Adele

24. Un concert Katie Melua

25. Sa stau intr-un hotel de 5 stele

26. Sa ajung sub 85 kg

27. Sa imi cumpar un apartament

28. Sa ajung in Caraibe

29. Sa ma dau cu un jet sky

30. Sa fac bungee jumping

31. Sa merg cu elicopterul

32. Sa inot in Nemo 33 (cea mai adanca piscina acoperita din lume)

33. Sa imi achiziotionez un aparat foto subacvatic

34. Sa fac snorkeling

35. Sa vad aurora boreala

36. Sa fac poze in rezervatia Plitvice (Croatia)

37. Sa calaresc (cand eram mic nu se pune)

38. Sa nu vorbesc o zi intreaga (24 ore)

39. Sa vizitez Muzeul Brukenthal (stiu, sunt patetic)

40. Sa arunc cu o sageata de darts in harta lumii si sa vizitez tara respectiva.

41. Sa beau un Guinnes in Dublin

42. Sa vizitez Noua Zeelanda

43. Sa fiu spectator la un eveniment sportiv mare (Olimpiada, Grand Slam, Camp European)

44. Sa inregistrez un cover doar pentru amuzament

45. Sa donez sange

46. Sa ascult un spectacol la o filarmonica de top in lume

47. Sa pariez 100 dolari pe rosu la ruleta (o data)

48. Sa merg la un Blind Date

49. Sa nu beau alcool o luna

50. Sa am o colectie de numismatica de minim 1000 de piese.

Orasul mancat de ape

August 22, 2008

Un ghem mare de istorie… o cutie plina cu masti gata de carnaval….gata sa explodeze! Un oras cu turnuri inalte, singuratice, maiestuase, gata gata de a atinge cerul. Cladiri lovite de o briza vesnica.. puternica!
Ce poate fi mai placut de a te plimba in niste autobuze vechi, ruginite, pline de oameni de toate culorile. Nu orice fel de autobuze! Plutitoare…!
Ce altceva poate fi mai placut decat sa stai in prova, cu ochii inchisi si sa asculti pescarusii, briza ce te taie ca o lama ascutita… si vocile nebune ale lumii?
Ajungi in cele din urma la destinatia finala iar vasul se loveste puternic de mal. Un om mic, inghetat, iti deschide drumul spre o alta lume. Iti ridica bariera istoriei:  Piata San Marco. Oameni cu „masti”, indragostiti… si porumbei; multi multi porumbei. Se arunca spre tine, spre bobitele de porumb pregatite pt ei. Cand te ciugulesc toti, te simti una cu ei. Simti ca ai putea zbura… si poti! Zbori intr-o alta lume dar te trezesti repede in Catedrala cu podele surpate…si esti trist. Vezi milioane de „graunte” colorate care alcatuiesc intreaga catedrala, iar toata Venetia.. mancata ca un fruct copt de un vierme. Ce se intampla in venetia este un paradox. Ceea ce ne tine pe noi in viata, acum ne fura o parte din istorie!
Venetia e un alt loc… de pe o alta planeta. E ceva ireal. Tot ceea ce iti doresc, ca totul sa fie complet, este sa savurezi o cafea…sau un ceai fierbinte…cu servire intr-un stil aparte venetian, din vase de argint la Cafeneaua Florian datata din decembrie 1720. Asta e punctul de pe „i” si la iesire… nici nu esti suparat ca ai dat ceva euro pe o cafea… imbibat fiind de istorie si de ritmurile venetiene cantate in Piata San Marco! Ce trist totusi ca trebuie sa pleci…

Orasul cu doua fete

August 22, 2008

San Salvo… un orasel pe malul Marii Adriatice… la 60 km sud de Pescara. Pornesc spre un alt vis de al meu. Roma.Colosseum. Ceva in jurul a 250 de km… o joaca pe autostrazile Italiei. O panorma de vis… cu munti printre nori… cu sate de sute de ani… ascunse in crestele muntilor scaldati in fumul dens de apa… la peste 2000 de metrii altitudine. Fiecare iesire dintr-un tunel iti face parca intrarea intr-o alta lume.Lume de castele falnice de piatra… manastiri ricate in stanci inconjurate de semete ziduri… ce cresteaza roca tare a muntelui. In cele din urma… 10 km pana la intrarea in Roma si parca vreau sa fac deja cale intoarsa spre acea lume de vis scaldata in apele reci acum ale Adriaticii. Trafic ingrozitor. Bucurestiul mic copil. Colosseum e punctul tinta. Drumul pana acolo nu e insa lipsit de griji. O ora jumatate de eschive prin Roma…! Blocuri ca prin Bucuresti… stropite insa in prostie cu tot felul de sprayuri colorate cu tot felul de mesaje si simboluri… numai istorice nu! Roma este o plansa pentru pustii cu putin talent constructiv ar spune ei. printre cladiri de 20 de etaje … de sticla, de blocuri care vara se topesc in caldurea Soarelui Roman … se inalta ziduri vechi, poduri, apaducte, castele, lacasuri de cult si chiar o piramida… o parte de istorie furata de pe alte meleaguri… mult prea indepartate. Colosseumul se inalta in fata ochilor tai. Cuvintele sunt de prisos. Zidurile vechi de 2000 de ani sunt stropite acum de ploaia acida a vremii. Si totusi sute.. daca nu mii de umbrelute colorate se pot vedea in jurul acestuia.ne punem la rand cuminti si asteptam. totul merge bine si repede. Trecem si de punctul de siguranta… ne oprim putin la scanare… ca nu cumva sa fim cine stie ce barbari in cautarea razbunarii stramosilor nostrii CULTIVATI fortat de prea puternica cultura romanica. In final intram in istorie. odata ce esti inauntru simti ca esti mai tare, te simti mai bun, te simti mai vechi… cu vreo 2000 de ani. Simti cum iti curge sangele de razboinic prin vene.Dorim sa urcam la etajul 1 al colloseumului. Dupa lunga cautare a „accesului spre mai sus” raman pur si simplu blocat. Le-am gasit. Dar surpriza…! Un LIFT. In colosseum! Ce rusine… mi-am spus prima data.Sa observ insa ca era chiar ingenios… protejand astfel scarile si asa tocite de ani. Liftul ne urca hoiturile puturoase spre gloria ce au avut-o alta data chiar stramosii nostri. Iesind din Colosseum… ne plimbam printre tarabele de kitchuri… mai rau ca la Constanta… 20 de vederi la 1 Euro… si asta dupa ce ai platit 11 euro accesul. Parasesti acel loc de vis prin traficul vascos…si vezi ziduri de mii de ani scaldate in aceleasi sprayuri jegoase si pe alocuri intr-o mizerie de nedescris. Ma opresc sa mananc si singura solutie de a parca masina in Roma e pe linia continua. Desigur, nu de capul nostru, ne-am luat si noi dupa restu. Mananc bine… nu ma plang… servire ireprosabila… mancare PREA MULTA si diversa… iar la final zici mersi pentru tot… in speranta ca nota de plata nu te va da pe spate. Parasesc Roma.. cu un gust dulce-amarui. Un oras in care nu as trai dar l-as putea vizita 24 din 24 fiindca ROMA e AMOR.